joi, 10 septembrie 2015

Cum să nu ucidem creativitatea copiilor

 
                                                                                                                       Motto:

          "Orice educație este autoeducație, iar noi, ca dascăli și educatori, creăm de fapt                                      doar contextul în care copilul se autoeducă".
                                                        Rudolf Steiner

       Picasso spunea că toți copiii se nasc artiști. Ce facem noi ca să rămână astfel? Din păcate, sistemul educațional distruge creativitatea copilului. Ierarhia materiilor este aceeași oriunde în lume, în coada listei aflându-se artele... Dacă matematica este importantă, la fel ca și fizica ori chimia, de ce nu ar fi importante teatrul, dansul sau pictura? De aceea, copiii încep să fie educați rigid, dezvoltându-li-se doar emisfera stângă a creierului. Cea dreaptă... poate să aștepte, nu e aducătoare de bani!...
       Mergeam pe stradă și mi-a atras atenția dialogul dintre un copil și mama lui. Copilul, elev cam prin clasa a II-a îi arăta plin de încântare ce pictase la școală. Am văzut, în trecere, un peisaj exotic: pe un fond portocaliu-roșiatic, un palmier mare, negru. Mama foarte contrariată: "Unde ai văzut tu palmier negru? " Am fost foarte tentată să o trag de mânecă pe doamnă și să îi spun că pictura copilului era un act de creație și că, din contră, alegerea pe care o făcuse micuțul era dovada vie că încă mai era creativ... Dacă stătea și se gândea mai bine, în culorile apusului de soare, toți copacii par negri. Chiar și palmierii! Mi-a părut rău pentru copil. Oare va mai îndrăzni să picteze din acel moment?
       Așa se întâmplă și la școală. În general, elevii trebuie să se conformeze acelorași tipare. De parcă ar fi clonele elevului universal... Să intre în aceeași cutie. Spre confortul majorității profesorilor.
       Creativitatea e jucăușă, e dinamică și probabil că ar fi prea solicitantă. Ca profesor de desen, m-aș bucura nespus să-mi văd elevii pictând copaci întorși pe dos (așa cum m-am trezit eu într-o bună zi desenând, gândindu-mă că înverzirea trebuie să înceapă din interior...), elefanți albaștri, ploi purpurii sau pești zburători.

       De aceea sunt atât de mulți adulți care au pornit în adolescență pe căi nepotrivite (printre care mă număr și eu). E înfricoșător să te gândești câți pictori, balerini, muzicieni, actori au fost reduși la tăcere pentru că mediul înconjurător (și aici mă refer la școală, familie, uneori prieteni) le-au bagatelizat înclinațiile native, autentice, schimbându-le cu totală lipsă de responsabilitate traiectoria firească.
       Sistemul educațional trebuie schimbat din rădăcini. Copilul este o creație admirabilă. Să nu ne batem joc de el. În sensul schimbării, aș introduce ca materii obligatorii, ore de: "Știați că...", "Să cunoaștem tainele naturii", "Plante vindecătoare", "Arte vizuale", "Teatru", "Tehnici de meditație", "Cultură muzicală", "Cum să-mi susțin punctul de vedere", etc. Nu credeți că atunci copiii voștri ar merge cu bucurie și cu zâmbetul pe buze la școală?
        Începe în curând școala. Uitați-vă pe stradă ce expresie a feței au elevii care se îndreaptă spre ea...
       În completare, vizionați un discurs remarcabil, exact despre acest subiect:


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu