Zăpada: dantelă sau baltă?...

     Dacă ”mirabila sămânță” nu ar înălța spre cer ramuri călătoare în lumină, zăpada meșteșugit cernută nu s-ar putea transforma în dantelă fină, împodobindu-ne aristocratic iernile... Moment de grație, această întâlnire!
     La fel și gândurile noastre... Dacă nu ar fi semințe bune, creatoare de frumos, nu s-ar putea manifesta în clipe de bucurie, iubire ori aromă de pâine caldă.
     La început a fost sămânța-gând, ca intenție. 
     Restul: scenografie...

Întrebare

                                                                                                               
                                                                                                                   Motto:
                                                                                                         

                                                                              

                                                                             

Zgomotul are nevoie
De liniște
Pentru a redeveni
Simfonie,
Lumina are nevoie
De întuneric
Pentru a străluci,
Copacul are nevoie
De toamnă
Pentru a renaște în sămânță,
Zâmbetul are nevoie
De lacrimă
Pentru a se transforma
În hohot,
Bucuria are nevoie
De tristețe
Pentru a se regăsi
În armonie,
Aripa are nevoie de cer
Pentru a se deschide,
Linia are nevoie
De punct
Pentru a crește
Spre infinit,
Sufletul are nevoie
De iubire
Pentru...
Sau, iubirea are nevoie
De suflet?...
E și asta
O întrebare...

Infinitul

                                                                                                                        Motto:
                              "Cine nu iese din Eu, n-atinge Absolutul şi nu descifrează nici viaţa."
                                                                    Constantin Brâncuşi




Vrei să înţelegi infinitul?
Deshide larg ochii,
Până la durere...
Se vor izbi
De orizont,
De urma păsărilor
Care pleacă,
De stânca muntelui
Sprijinit de nori,
De roşul
Apusului de soare,
De stele,
De haloul lunii,
De marginea lumii.
Închide-i apoi
În cuibul pleoapelor,
Goleşte-te de gânduri
Şi de Tine!
Te vei trezi uimit
De lumina inepuizabilă
A infinitului...